Intr-un exces de marinimie culturala, mi-am luat inima-n dinti si soarta-n maini si am fost vineri la prima piesa de teatru dupa multi ani de indobitocire proletara. “Ultima ora“, care a fost scrisa de Mihail Sebastian, nu de I.L Caragiale, dupa cum a scris un dobitoc pe Wikipedia aborigena, s-a jucat la National (zis si I.L Caragiale, dar asta nu scuza idiotenia amicului de pe Wikipedia). Cea mai buna dovada ca lumea nu s-a schimbat prea tare in ultimii 50 de ani (cel putin nu in Romania) este actualitatea intrigii acestei bucati de intelepciune interbelica. Pentru orice om de presa care a prins perioada de glorie a meseriei, cu linotipuri si miros de plumb, prima parte a piesei este un deliciu. A doua parte este inca si mai bine ancorata in realitatea actuala si imi pun mana-n foc ca astfel de scene se petrec in realitate chiar in timp ce cititi randurile de fata…
Desigur, indemnul de a merge s-o vizionati este evident, dar luati aminte ca nici piesele de teatru nu mai sunt ceea ce au fost. In sala nu veti mai gasi oamenii veniti sa guste o seara culturala sau, in orice caz, numarul acestora este coplesit de mancatorii de seminte cu ghiuluri si celulare care erup sonor in cele mai neasteptate momente, in ciuda afiselor omniprezente care le interzice. N-am vazut decat la Mall, in week-end, atata aglomerare de pipite si jmecherasi, si singura-mi consolare ramane gandul ca s-au plictisit de moarte doua ore si jumatate. Nu-i vorba ca s-au si razbunat pentru supliciul la care singuri s-au supus, din dragoste pentru mondenitate, perturband spectacolul cu chicotelile si comentariile in gura mare, astfel ca a fost nevoie de interventia iritata a maestrului Albulescu pentru a le inchide gurile.
Pai daca n-a avut Adi Minune pe coloana sonora? Ce piesa e aia fara manea, Rembrandt?
))))
Comentariu prin Andrei — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 1:07 pm |
Hmmm, faceti voi misto, dar de corectat pe Wiki lasati pe altii…
Anyway, ro-wiki suge grav, prea putini useri activi, ceea ce duce la pastrare imbecilitatilor pentru perioade prea mari de timp
Comentariu prin PigBrother — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 1:14 pm |
Mersi pentru recomandare. Legat de filme pe mine ma oftica si cei care vin cu mincare si bautura la filme (chiar daca vorbim de filme…). Frate, fara popcorn si apa sau suc la filme, fara nimic! Doar tu si ecranul, parerea mea!
Cristi, cit mai sint biletele la National?
Comentariu prin cristi roman — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 1:15 pm |
Da, foarte misto piesa. Foarte amuzanta si in acelasi timp inteligenta.
Totusi eu am avut noroc, am vazut-o de doua ori (ma rog, o data si jumatate), si de fiecare data publicul a fost ok. Singura data cand am avut parte de public nasol la teatru a fost la o piesa studenteasca, la care intrarea era libera si venisera o groaza de liceeni idioti, genul care striga “fute-o ba!” la actori.
Comentariu prin Bogdan — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 3:39 pm |
Unde sunt vremurile alea cand la teatru se mergea in smoking cu baston si o dama bine la brat ?! S-au dus vremurile cand exista cultura si cei care mergeau la teatru nu aveau impresia ca Shakespeare, joaca in aceasi echipa cu Beckham, si adrian boratul minune e regele culturii muzicale din rromania. Da la ce naiba sa te astepti, de la o tara la carei temelie culturala stau manelele ? Ai la ce sa te astepti de la generatiile astea tinere de inculti, care isi fac orele de cultura generala prin baruri, si care raman trasniti daca le spui ca in afara de cele din pachete, cartile sunt si cele cu coperti.
Haha, ce mandri or fi fost cioroii, cand s-au dus inapoi in shatra si au povestit ei cum a vazut ochiul lor cultura, damn fucking crows.
Comentariu prin ice4you — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 9:03 pm |
Eu cred ca toata criza asta de cultura va avea un final, mai devreme sau mai tarziu.
Exemplul amintit de antevorbitor, cel al manelelor, au o explicatie simpla: sunt accesibile, sunt ieftine si sunt promovate. Cand vom intra si noi in randul lumii, cu mai mult de doua concerte majore pe an, media va promova la fel de agresiv si altceva. Macar vei avea ce alege…
Cei capabili sa asculte si altceva, o vor face, cei care nu… nu. Dar macar exista o sansa.
Sa nu fim chiar asa de pesimisti
ice04, esti la fel de “suparat” ca-n primul mesaj privat trimis catre mine pe XPC forum
Comentariu prin PigBrother — duminică, 10 decembrie, 2006 @ 10:01 pm |
PigBrother – nu stiu cand si cu ce ocazie ne-am lovit pe xpc, insa ce stiu este ca de felul meu nu sunt genul incomod, insa destul de sictirit pe tot ce vad in jurul meu, unde prostia e dusa la rang de arta, si mandria romanului la rang de prostie. Ma lovesc in fiecare zi de asta, am mare ghinion sa lucrez cu oameni, si am ajuns sa nu ii mai suport, iar cele relatate de agatie, nu au facut decat sa imi aduca aminte de sila care o simt ptr natura umana.
In rest … heil !
Comentariu prin ice4you — luni, 11 decembrie, 2006 @ 8:07 am |
Ultima ora: salvati teatrul
Cristi a fost la teatru si ne povesteste aventurile lui. “N-am vazut decat la Mall, in week-end, atata aglomerare de pipite si jmecherasi, si singura-mi consolare ramane gandul ca s-au plictisit de moarte doua ore si jumatate.”
Trackback prin Anonim — luni, 11 decembrie, 2006 @ 12:15 pm |
Buna ziua,
Mie mi-a ‘scapat’ o piesa la National … se numea ‘Toleranta’. Dar cred ca nu se mai joaca pt ca nu mai sunt actorii de alta data.
Cred ca fraza tuturor generatiilor incepea: ‘Pe vremea mea…’. Pe vremea mea…da, la teatru ‘trebuia’ sa te duci in costum altfel erai un ‘vagabond’. Asta vad ca nu s-a schimbat in conceptia ‘intelectualilor’-crema noastra amara ce sta si barfeste- ceilalti stiu sa vada ce e de vazut. Oamenii de cultura au la urma urmei un sacou, ce mai…
E jignitor ca maestrul Albulescu trebuie sa opreasca un spectacol, asta e adevarat cu atat mai mult cu cat sunt, la national cel putin, o puzderie de oameni angajati pt a face asta (plasare de persoane si ordine in sala) si care indraznesc sa cred ca nu-si fac treaba.
Toti suntem diferiti si cum moda se schimba de la an la an sau chiar de la zi la zi, la fel sunt si oamenii. Si cum au fost valori, vor fi in continuare. Si cum noi stam si barfim si injuram manelistii, la fel putem face si ceva constructiv… optiuni sunt multe!
Succese si cat mai multe spectacole adevarate!
Comentariu prin anoniminus — luni, 11 decembrie, 2006 @ 2:11 pm |
ice4you, scuze, te-am confundat cu ice01
Comentariu prin PigBrother — luni, 11 decembrie, 2006 @ 3:37 pm |
dorian, nu stiu de ce oare sint atit de diferiti oamenii care gindesc exact ca tine……..si ma intristeaza acest lucru…
bonus: ice e tot ice.
Comentariu prin cristi roman — luni, 11 decembrie, 2006 @ 7:12 pm |
PigBrother – same ice here, doar in forme diferite
Nickname-ul tau insa nu imi aduce aminte de nimic anume … sorry
Comentariu prin ice4you — luni, 11 decembrie, 2006 @ 11:46 pm |
Ice, Pig Brother = Dorian Prodan.
Comentariu prin cristi roman — marți, 12 decembrie, 2006 @ 2:38 am |
Cristi, stiu ca tu le cunosti pe toate (doar esti peste tot, nu?), dar lasa te rog oamenilor placerea sa se prezinte singuri.
Comentariu prin Agatie — marți, 12 decembrie, 2006 @ 9:11 am |
“Sintem peste tot acasa”
Comentariu prin cristi roman — marți, 12 decembrie, 2006 @ 10:06 am |
[...] Piesa pe care am vazut-o se numeste Biloxi Blues si il are in rol principal pe Tudor Chirila. Pe scurt, este povestea unui grup de recruti americani in timpul celui de-al doilea razboi mondial pregatiti pentru lupta de un superior exagerat poate de sever (nu sunt sigur, nu am facut armata ). Spre surprinderea mea, in timpul piesei nu zbarnaiau telefoanele mobile iar in public nu erau “barosani” decorati cu giuluri care sa vocifereze in timpul piesei asa cum a avut Cristi ghinionul, semn ca mai exista inca oameni care se duc la teatru din placere si nu pentru a-si afisa blanurile scumpe si/sau silicoanele. [...]
Pingback prin liviumihai.ro » Blog Archive » I’m alive! — vineri, 15 decembrie, 2006 @ 3:40 pm |