Cristi AGATIE

Miercuri, 14 Noiembrie, 2007

Traficul nostru cel de toate zilele…

Filed under: Inteligenta cu cozoroc — agatie @ 1:37 pm

De aproximativ doi ani, circulatia in Bucuresti este un calvar. Nu numai pentru ca numarul masinilor a crescut infiorator, cat mai ales ca afaceristii de cacat care ne conduc urbea au descoperit o noua sursa de venit: asfaltarile. E nevoie, nu e nevoie, iarna-vara, zi-noapte, toate arterele din Bucuresti (daca se poate, concomitent) sunt in curs de asfaltare. Doar atat. In curs. Niciodata nu ajung „asfaltate”. Bineinteles, e pagubos sa te apuci de lucru dintr-un capat si sa termini in celalalt, numai fraierii procedeaza asa. Iar ei nu sunt fraieri, in nici un caz. Asfaltatorii nostri intai decoperteaza trei sferturi din Bucuresti (artere una si-una, alese pe spranceana, unde-i traficul mai insuportabil) fix cu cateva zile inainte de inceperea sezonului ploilor. Apoi asa ramane, gropile se latesc si se adancesc, ei sunt acoperiti (ploua, dom’le, ce vrei sa facem, de parca e ceva cu totul accidental sa inceapa ploile in noiembrie).  Iar daca iese soarele, intervin legile fizicii, in speta inertia. Trei zile cu soare nu se intampla nimic. Cum se aduna putin norii, imediat se reped cu lopeti si utilaje ca sa mai toarne un petec de 100 de metri de asfalt. Apoi incep iar ploile si uite-asa am ajuns la mijlocul lui noiembrie si sosele decopertate inca din octombrie sau mai demult se deterioreaza, in tandem cu nervii soferilor si cu articulatiile masinilor acestora.

Azi mi-am petrecut trei sferturi de ora in intersectia de la Unirii. Ce sa facem, se asfalteaza (si) intre Unirii si Tineretului (de o luna de zile) si, in bunul obicei local, a fost dezafectat semaforul de pe malul Dambovitei. In intersectie, inainte de intersectie, dupa intersectie si pe 50 de strazi din jur – o masa inerta de metal, masini bara la bara. Tot in intersectie, un politist caruia i-as fi putut fi tata, daca ma straduiam putin, abia reusea sa se fereasca din calea soferilor pentru care era invizibil. Bietul om, nu dirija traficul, ci il incurca vizibil: era depasit de situatie. Colegul lui (cam de aceeasi varsta), care ar fi trebuit sa-l ajute, era ocupat. Sa completeze un proces verbal unui taximetrist care dracu stie cu ce a gresit, ca doar zburand puteai sa incalci vreo regula de circulatie. Bai fratilor, apucati-va de alta meserie daca nu sunteti in stare. Iar daca tineti mortis, rugati-va sefii sa va trimita mai intai in intersectiile mai usoare, daca se poate sambata, sa mai invatati cate ceva. Cum ar fi gluma aia proasta ca politistul este trimis intr-o intersectie sa te ajute, nu sa-ti faca proces verbal dupa ce ai reusit sa te strecori prin infernul pe care el insusi l-a creat.

Luni, 12 Februarie, 2007

Chipiu de politist

Filed under: Inteligenta cu cozoroc — agatie @ 11:01 am

Ma enerveaza de mor oamenii care-si inchipuie ca un chipiu de politist ii face automat mai inteligenti decat un sistem computerizat de dirijare a traficului. Circulatia in Bucuresti ar fi mai simpla daca infamul chipiu n-ar fi asezat in mijlocul intersectiei, impodobind un cap gol.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.